Med-Online
Prima pagina Simptome Veziculele / Bulele cutanate Pustule cutanate - Diagnostic si tratament Viroze cutanate

Viroze cutanate

Viroze neuroepidermotrope

Acest grup cuprinde herpesul simplex si zona-zoster ( herpes-zoster ), in cazul carora sunt afectate concomitent atat caile nervoase senzitive corespunzatoare metamerului cutanat afectat cat si tegumentul.

Herpesul simplex

Herpesul simplex este produs de virusul herpetic, varianta antigenica I pentru jumatatea superioara a corpului ( in special herpesul buzelor ) si respectiv varianta antigenica II pentru jumatatea inferioara a corpului ( in special herpesul genital ).

Aproape totalitatea fiintelor umane trec prin primoinfectia herpetica in primii ani de viata, dupa care virusul se cantoneaza in stare latenta in genomul neuronilor senzitivi din ganglionii spinali posteriori corespunzatori metamerului cutanat afectat si poate sa se reactiveze sau nu in restul vietii.In 80 - 90% din cazuri primoinfectia este inaparenta clinic; in restul de 10 - 20% din cazuri, primoinfectia herpetica se exprima printr-un tablou clinic de regula mai grav decat recidivele ulterioare.Perioada de incubatie este de 3 - 12 zile, dupa care poate apare una din urmatoarele forme clinice :

a) gingivo - stomatita herpetica : apare la copii intre 6 luni - 6 ani.Mucoasa bucala prezinta un enantem marcat ( culoare rosie carminata ) si numeroase vezicule grupate carac- teristic in buchete, unele erodate prin spargere si formand eroziuni cu fond alb-galbui, difte- roid.Eruptia bucala este insotita de febra, cefalee, astenie, sialoree si adenopatie locala sate- lita.Se vindeca spontan in 3 - 6 saptamani.

b) kerato - conjunctivita herpetica : se manifesta la nou-nascutul infectat de la mama cu un herpes genital activ, ca o conjunctivita acuta purulenta bilaterala grava, care se poate complica cu opacifierea corneei ( leucoame ).

c) herpesul genital primar : apare in adolescenta, la debutul activitatii sexuale.La barbat are un aspect clinic mai putin grav, identic cu cel al recidivelor ( pata eritematoasa cu un bu- chet de vezicule, insotite de senzatia de arsura ).La femeie aspectul clinic al acestei primoin- fectii genitale este grav, extensiv, ocupand tot organul genital extern si intern ( o vulvo-vaginita acuta ) care apare eritematos, uneori edematiat, cu numeroase vezicule pseudo-purulente grupate si extrem de dureroase, febra si adenopatie satelita loco-regionala.Uneori apare si o cervicita herpetica eroziva.Vindecarea spontana necesita de asemenea intre 3 - 6 saptamani.

d) herpesul cutanat primar : se poate localiza absolut oriunde pe suprafata tegumentului, inclusiv pe scalp, palme, plante, etc. si este identic cu recidivele.

e) forme grave de primoinfectie herpetica : copii atopici pot dezvolta asa-numita eczema herpeticatum, o eruptie generalizata de vezicule ombilicate pseudo-purulente cu ten- dinta la confluare, pe un fond eritematos aproape eritrodermic, cu febra inalta, stare generala profund alterata si adenopatie generalizata.Boala necesita obligator terapie antiherpetica pe cale generala ( bucal sau i.v. ).

La adulti bolnavi de SIDA sau cu imunodeficiente congenitale grave se poate dezvolta de asemenea o eruptie herpetica generalizata, cu zone de necroza tegumentara, meningo-encefalita si eventual o hepatita acuta cu virus herpetic.

Meningo - encefalita herpetica a nou-nascutului este rara dar grava, cu risc letal inalt si dificil de tratat.Se transmite de la mama cu primoinfectie herpetica la nou-nascut in cursul travaliului ( virusul fiind prezent in lichidul veziculelor herpetice ).In aceasta situatie particulara se indica nasterea prin cezariana.

Herpesul recurent se explica prin persistenta virusului in stare latenta in ganglionii spinali posteriori tot restul vietii.Reactivarea sa poate fi precipitata de evenimente care deprima temporar capacitatea de aparare imuna, cum sunt : expunerea exagerata si intempestiva la soare sau ultraviolete artificiale, ciclul menstrual, stresul psihic, unele alimente, astenia, medicatia imunodepresiva, etc.Localizarile cele mai frecvente sunt labiala si genitala, dar cu sub- linierea ca herpesul poate sa apara oriunde altundeva pe suprafata tegumentului sau a mu- coaselor.

Eruptia recidivanta este precedata cateva ore de o senzatie de jena sau arsura discreta locala ( prin coafectarea terminatiilor nervoase locale ) apoi se constituie o pata difuza de eritem activ pe suprafata careia apar vezicule grupate .in buchet..Acestea persista cateva zile dupa care se crustifica si in 7 - 14 zile eruptia dispare complet.De regula apare si o adenopa- tie locala moderat dureroasa.Este de remarcat ca virusul se poate transmite interuman doar prin contactul direct cu lichidul veziculelor, purtator de virusuri, in perioadele de remisiune persoanele nefiind infectante.

Diagnosticul de certitudine il aduce evidentierea virusului pe medii de cultura celulare sau evidentierea ADN-ului viral prin tehnica PCR, inca putin uzuale la noi.Evidentierea anti- corpilor anti-herpetici in ser este simpla, dar nerelevanta de vreme ce majoritatea oamenilor sunt purtatori virali.Din aceste motive, diagnosticul uzual este pur clinic.

Complicatiile herpesului simplex constau in suprainfectia bacteriana ( de regula stafilococica ) care agraveaza tabloul clinic si respectiv edemul limfatic cronic rezidual al bu- zelor sau genital, care apare dupa multiple recidive sau dupa tratamente locale interzise cu cortizonice.

Tratamentul herpesului simplex

Tratamentul este atat general cat si local.Medicamentul initial creat este Aciclovirul, care dupa fosforilare inhiba ADN - polimeraza herpetica.Din aceeasi familie fac parte Val- aciclovirul, Ganciclovirul si Famciclovirul.

Aciclovirul se administreaza per os 1 g/zi ( 5 ori 1 tb a 200 mg ) timp de 5 - 7 zile, in perioada de eruptie.Ca tratament de preventie a recidivelor, daca acestea sunt mai nume- roase de 4 per an, se indica 200 - 400 mg Aciclovir / zi timp de 3 luni.

Tratamentul topic este crema cu aciclovir ( Zovirax, Herpestop, Euvirox, etc ) aplicata de 4 ori pe zi, de preferinta din stadiile cele mai precoce ale eruptiei. Prevenirea recurentelor se incearca si cu imunostimulatoare nespecifice de tip Isopri- nosina 6 tb/zi timp de 15 zile.

Zona - zoster ( Herpes - zoster )

Boala este produsa de virusul varicelo - zosterian ( VVZ ) care in copilarie produce ca primoinfectie varicela iar ca recidiva la adult zona-zoster.Ca si virusul herpetic, si VVZ se loca- lizeaza in stare latenta in ganglionii spinali posteriori dar si in ganglionii senzitivi cranieni.

Debutul bolii are loc printr-o nevralgie tipica datorata unei reactii inflamatorii acute in teaca Schwann a nervului afectat, nevralgie care precede cu zile eruptia cutanata.Pana la aparitia acesteia, durerile pot fi confundate in functie de localizare cu o angina pectorala, colica biliara sau renala ori migrene.Dupa 3 - 4 zile apare eruptia cutanata tipica sub forma de pete eritematoase difuze cu numeroase vezicule si uneori bule cu continut pseudo-purulent sau hemoragic pe suprafata lor, grupate .in buchete..Extrem de caracteristica este dispozitia strict metamerica si unilaterala, cu limitarea eruptiei pe linia mediana a corpului.

In decurs de 2 - 3 saptamani eruptiile lichidiene se crustifica, crustele se detaseaza, eritemul se reduce si in final raman cateva pete hipopigmentate posteruptive.Caracteristic, ne- vralgiile persista inca o perioada, de la cateva luni la cativa ani.Algiile zosteriene si postzoste- riene sunt cu atat mai intense si prelungite cu cat persoana afectata este mai in varsta.Ca o observatie clinica, zona-zoster la persoane tinere sub 30 de ani evolueaza de regula cu prurit si nu cu durere.Se mai pot asocia adenopatia satelita si un sindrom subfebril.

Localizarile topografice cele mai frecvente sunt : intercostala ( forma toracica ), trigemi- nala, mai ales a ramurii oftalmice, ocupand o jumatate de frunte si scalp, brahiala ( de-a lungul unui membru superior ) si sciatica ( de-a lungul unui membru inferior ).Localizarea virusului in ganglionul geniculat produce sindromul Ramsey-Hunt, cu eruptie localizata strict pe conductul auditiv extern si cu dureri extrem de intense.

Formele atipice de zona-zoster apar la persoane imunodeprimate prin cauze congenita- le sau dobandite ( neoplazii, SIDA ) si se manifesta fie prin eruptii unilaterale dar pe mai multe metamere cutanate, fie prin eruptii bilaterale, fie mai rar prin eruptie generalizata.

Complicatiile uzuale ale zonei-zoster sunt suprainfectia bacteriana si coafectarea ocula- ra prin keratita eroziva, conjunctivita, uveita sau paralizii de nervi oculo-motori.Rar se poate produce pareza faciala.

Tratamentul zonei-zoster

Tratamentul etiologic se face cu aceleasi medicamente ca si herpesul ( Aciclovir, Val- aciclovir, Famciclovir ) sau Brivudin, in doze mai mari decat in herpes ( pentru Aciclovir 4g/zi, adica 5 ori 4 tb a 200 mg/zi, timp de 7 zile ).La acesta se adauga tratamentul simptomatic al algiilor cu paracetamol, piafen, tramal si sedative usoare.

Tratamentul local presupune 4 aplicatii zilnice cu creme cu antivirale ( vezi herpes ). Tratamentul algiilor postzosteriene este dificil; sunt indicate Carbamazepina sau Doxe- pinul si in ultima instanta corticoterapia in doze medii de 0,5 mg/kg/zi, cu observatia ca atat timp cat este inca prezenta eruptia cutanata corticoterapia este strict contraindicata.

Epidermoviroze

Boli produse de virusul papilomatos uman

Virusul papilomatos uman ( HPV ) cuprinde circa 80 de subtipuri antigenic distincte, unele oncogene, implicate in producerea : verucilor plane juvenile, verucilor vulgare, pa- piloamelor virale, condiloamelor acuminate, verucilor seboreice, papiloamelor digitate ale fetei, epidermodisplazia veruciforma si unele displazii ale mucoasei colului uterin.

Verucile plane juvenile sunt mici papule albe sau roz, cu suprafata plana, moi, care apar la copii, in numar mare, dispuse pe fata si/sau dosul mainilor.Se inmultesc rapid si pro- duc un fals semn Koebner pe locul unui traumatism cutanat.Se trateaza prin aplicatii de retino- izi topici ( tretinoin), atingeri repetate cu azot lichid sau alte metode de crioterapie sau cauteri- zare chimica cu acid tricloracetic.

Verucile vulgare apar pe maini si/sau plantar ( ultimele sunt dureroase la mers prin pre- siunea tumoretei pe terminatiile nervoase libere din epiderm ) sub forma unor tumorete ro- tunde cu suprafata dura, hiperkeratozica si neregulata.Se trateaza prin cauterizare laser, elec- trica, chimica sau criocauterizare.

Condiloamele acuminate sunt tumorete de culoare roz si aspect conopidiform ( .in creasta de cocos.) aparute pe mucoasa genitala sau perianal, la ambele sexe.Se pot trans- mite pe calea contactului sexual, dar aceasta nu este unica cale.S-a demonstrat faptul ca ge- nomul HPV este prezent in situatia de purtator sanatos pe tegumentul a circa 80% din popula- tia umana, ceea ce explica aparitia de condiloame acuminate genitale la ambele sexe chiar si inaintea inceperii activitatii sexuale precum si formele peri- si intra-anale.

In functie de agresivitatea subtipului viral de HPV si de capacitatea locala de raspuns imun, la ambele sexe, condiloamele acuminate pot lua uneori aspectul unor tumori gigante, de ordinul centimetrilor, cu potential inalt de transformare in carcinoame spinocelulare.Este asa- numita condilomatoza giganta Buschke-Loewenstein, care necesita rezolvare chirurgicala sub anestezie generala.

Formele uzuale se trateaza prin badijonare cu podofilotoxina ( Condyline sol 0,5%), sau aplicatii de 5-fluoro-uracil ( Efudix ) iar formele rezistente cu infiltratii intralezionale cu Bleomi- cina sau cu interferon-gama.Tumoretele mai mari de 5 mm necesita cauterizare electrica sau laser sub anestezie locala.Completarea terapiei locale cu imunostimulare generala cu isopri- nosina este utila pentru preventia recidivelor.

Subliniem ca HPV variantele 16,18, 31, 35 sunt dovedite ca fiind oncogene, producand la femei displazii ale mucoasei colului uterin dintre care 50% devin cancere de col.

Papiloamele virale latero-cervicale apar la femei dupa 40 de ani, sunt datorate unor variante benigne de HPV si au aspectul unor tumorete pediculate, alungite, de cativa mm, moi, de culoarea pielii sau pigmentate si se inmultesc inevitabil in timp.

Papiloamele digitate apar la barbati tineri ca tumoreta unica, rar multipla, de aspectul unor papiloame cu mai multe varfuri dure grupate intr-un buchet pe aceeasi baza, localizate tipic pe zona barbii sau mustatii.Se rezolva prin electrocauterizare.

Verucile ( sinonim keratozele ) seboreice sunt caracteristice varstnicilor de peste 60 de ani.Apar sub forma unor tumorete conopidiforme brune sau negre, cu suprafata rugoasa, aspra, brazdata de santuri adanci, cu orificii foliculare dilatate dar fara par, umplute cu un material intens negru.Verucile seboreice apar preferential pe ariile seboreice ale tegumentului, se inmultesc inevitabil de la an la an, dar sunt eminamente benigne.Pun problema diagnos- ticului diferential cu un melanom malign.

Epidermodisplazia veruciforma Lutz-Levandowski consta din aparitia unui numar enorm de veruci plane pe extremitati si fata pe fondul unei stari de imunodepresie congenitala cu transmitere autozomal recesiva.Potentialul oncogen este mare, putand genera carcinoame bazo- sau spinocelulare pe zonele fotoexpuse inainte de varsta de 40 de ani

Epidermoviroze datorate poxvirusurilor

Moluscum contagiosum

Este cea mai comuna viroza dupa verucile vulgare, frecventa la copii, posibila si la adulti.Poarta de intrare este orificiul folicular.Sub actiunea citopatica a virusului se constituie in 2 - 4 saptamani o tumoreta roza, cu o ombilicare centrala patognomonica ( fostul orificiu foli- cular ), tumoreta din care la presiune se elimina un fel de granule albe ( .grauntii de molus- cum. ) reprezentand portiuni de epiderm alterat.Tumoretele se inmultesc rapid de la o sapta- mana la alta, putand ajunge de la cateva la zeci sau sute.Se pot chiureta relativ usor, lasand o baza sangeranda care se badijoneaza cu o solutie iodata, ceea ce reprezinta si tratamentul de electie.In zonele improprii chiuretarii ( pleoape, teaca peniana, etc ) se cauterizeaza electric

Dupa cum ii arata numele, boala este usor contagioasa astfel incat controlul atent al restului colectivitatii din care provine copilul afectat se impune.

Nodulii mulgatorilor

Nodulii mulgatorilor se transmit de la bovine si se manifesta la ingrijitorii acestora sub forma unor noduli violacei nedurerosi, uneori ulcerati, pe degetele mainilor.Nodulii persista 4 - 8 saptamani, dupa care se vindeca spontan.

Ectima contagiosum

Ectima contagiosum ( sinonim orf ) se transmite de la oi si mai ales de la miei.La ingriji- torii infectati apar pe fata dorsala a degetelor si mainilor papule eritematoase extensive care se acopera cu pustule si chiar bule hemoragice.Acestea vor forma prin spargere mici ulceratii. Se vindeca spontan in 3 - 6 saptamani.

Aftele

Aftele pot fi bucale sau genitale ( unipolare ) sau pot afecta concomitent ambele mucoa- se ( forma bipolara ).Se prezinta ca eroziuni cu fond necrotic de culoare galbuie, sunt foarte dureroase si totdeauna recidivante.Forma bipolara care asociaza afectari oculare si uneori o eruptie pustuloasa aseptica cutanata poarta numele de boala Behcet. Cauza aftelor ramane necunoscuta, posibil virala dar mai probabil aftele reprezinta o vasculita locala necrotizanta infecto - alergica la un focar viral neidentificat.

Spre deosebire de toate celelalte viroze, sunt singurele in care terapia cortizonica gene- rala si locala este indicata si eficace, in timp ce produsele antivirale nu au efect.

 
Finantare prin Programul VIASAN AL Academiei Romane de Stiinte Medicale
Acest site este in continua dezvoltare. Orice opinie poate fi adresata la: webmaster@med-online.ro
Proiectare si intretinere ASTRAL TELECOM.